Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), 14,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani din Uniunea Europeană au abandonat educația sau formarea profesională cel puțin o dată în viață.
De asemenea, în mod paradoxal, cele mai ridicate rate ale abandonului școlar, în 2024, s-au înregistrat în Țările de Jos (32,2%), Danemarca (27,1%), Luxemburg (24,8%) și Estonia (24,4%), țara noastră numărându-se printre țările din UE cu cea mai scăzută rată (1,5%), urmată de Grecia (2,2%) și Bulgaria (3,5%).
La toate nivelurile de educație (scăzut, mediu și ridicat), cel mai frecvent motiv pentru nefinalizarea unui program educativ a fost că nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor sau a fost prea dificil (42,6% din oamenii care au abandonat sistemul de școlarizare). Urmează alte motive, familiale sau personale (18,5%), precum și preferința pentru un loc de muncă (13,8%). Doar 5,3% au menționat motivele financiare ca principala cauză pentru care au abandonat educația sau formarea profesională.
Motivele legate de programul educativ variază de la un nivel de educație la altul: ele sunt responsabile cu abandonarea studiilor pentru 28,7%, dintre respondenți la nivelul scăzut de educație, 35,9% la cel mediu și 50,2% la cel superior.
Totuși, motivele legate de boli sau dizabilități sunt mai frecvente la nivelul scăzut de educație (11,1%), decât la cel mediu (9,8%) sau superior (5,6%).
Alte motive familiale sau personale sunt mai prezente la nivelul scăzut de educație (24,6%) decât la cel mediu (21,8%) și superior (15%), precum și la preferința pentru muncă, 17,7% la nivelul scăzut de educație, 15,7% la nivelul mediu și 11,9% la nivel ridicat.
Abandonul din motive financiare este mai frecvent la nivelul ridicat de educație (5,7%) decât la nivelul mediu (4,8%).