Acasă

Congresul European pentru Organe Artificiale 2026 s-a desfășurat în România

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 14 Septembrie 2026; Accesări: 139

Municipiul Iași a găzduit, în perioada 9–12 septembrie 2026, cea de-a 52-a ediție a Congresului European Society for Artificial Organs (ESAO), eveniment internațional dedicat cercetării și inovației în domeniul organelor artificiale, dispozitivelor de suport și medicinei regenerative.

Congresul, desfășurat la Palatul Culturii din Iași, a reunit specialiști din medicină, inginerie biomedicală și cercetare, într-un program intens care a inclus conferințe plenare, simpozioane, sesiuni de comunicări științifice și prezentări de postere.

Printre temele abordate: sistemele de suport circulator mecanic, tehnologiile ECMO, înlocuirea și susținerea funcției cardiace, hemodializa și dezvoltarea rinichilor artificiali portabili, purtabili sau implantabili.

Alte sesiuni au fost dedicate biomaterialelor și membranelor avansate, terapiilor celulare, medicinei regenerative, suportului pulmonar, hemocompatibilității și interacțiunilor dintre diferite organe.

O componentă a programului a vizat noile tehnologii care pot permite simularea unor procese fiziologice și patologice și evaluarea virtuală a unor intervenții sau dispozitive.

Modificări ale Contractului-cadru pentru serviciile medicale decontate de CNAS

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 09 Septembrie 2026; Accesări: 223

Reprezentanții organizațiilor medicilor de familie și conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au discutat, în 8 septembrie, o serie de modificări propuse pentru Contractul-cadru și normele sale de aplicare. Printre temele abordate se numără extinderea serviciilor de prevenție, decontarea teleconsultațiilor, plata serviciilor efectuate în perioadele cu adresabilitate crescută, convențiile de înlocuire și plata în funcție de performanță.

Una dintre modificările discutate vizează introducerea HDL-colesterolului în pachetul de analize decontate în cadrul consultațiilor de prevenție. Măsura ar permite calcularea riscului cardiovascular.

În discuții a fost inclusă și tomografia computerizată cu doză redusă – low-dose CT – ca metodă de screening pentru cancerul pulmonar la pacienții cu risc.

O altă modificare analizată privește consultațiile efectuate de medicul înlocuitor în perioada în care titularul cabinetului este absent.

Organizațiile medicilor de familie au propus, de asemenea, modificarea mecanismului prin care sunt calculate serviciile decontate, astfel încât media consultațiilor să fie realizată semestrial, nu trimestrial.

ATENȚIE la variola ovină şi caprină!

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 03 Septembrie 2026; Accesări: 272

Chiar daca foarte rar transmiterea de la om la om este posibilă, măsurile de prevenție personală sunt necesare. Protejați-vă și folosiți igiena locală zilnică!

Un focar de variolă ovină şi caprină a fost confirmat, săptămâna trecută, într-o exploataţie din localitatea Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi.

Variola ovină şi caprină este o boală virală gravă care afectează ovinele şi caprinele şi este provocată de un virus din familia Poxviridae. Boala este foarte contagioasă şi se poate răspândi rapid într-o turmă, provocând pierderi importante.

Familia Poxviridae include cele mai mari și mai complexe virusuri cunoscute. Aceste virusuri infectează atât vertebrate, cât și insecte, provocând leziuni caracteristice la nivelul pielii și alte manifestări sistemice.

Potrivit datelor științifice, familia de viruuri este împărțită în două subfamilii majore:

Chordopoxvirinae: Poxvirusuri care infectează mamifere, păsări și alte vertebrate.

Entomopoxvirinae: Poxvirusuri care infectează insecte.

Exemplificând, trebuie avute în vedere câteva genuri:

Genul Orthopoxvirus: Include virusul variolei (Variola virus) (eradicat global), virusul vaccinia (folosit în vaccinul antirai/variolă) și virusul variolei maimuței (Mpox).

Genul Parapoxvirus: Include virusuri care pot afecta animalele și, accidental, oamenii (cum ar fi ectima contagioasă).

Alte genuri: Avipoxvirus (la păsări), Leporipoxvirus (la iepuri).

---------------------------------------

* Un membru al familiei Poxviridae este Ectima contagioasă (cunoscută popular ca „zăbală” sau „bube dulci”) este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, cauzată de virusul Orf (Parapoxvirus ovis). Aceasta afectează în principal oile și caprele (mai ales mieii și iezii), dar este și o zoonoză, ceea ce înseamnă că se poate transmite la oameni.

Transmiterea și manifestarea la oameni

Oamenii (în special ciobanii, medicii veterinari sau cei care manipulează carne/lână) contractează virusul prin contact direct cu leziunile animalului sau cu suprafețe contaminate, prin mici zgârieturi ale pielii.

Leziuni specifice: De regulă, apare o singură leziune (nodul sau veziculă mare), localizată pe degete, mâini sau antebraț.

Evoluție: Nodulul trece prin mai multe stadii (papulă, ulcerat cu un centru albicios, apoi crustă).

Cât durează: La persoanele cu un sistem imunitar sănătos, boala este auto-limitantă și se vindecă spontan în 4–8 săptămâni, fără a lăsa cicatrici.

Transmiterea de la om la om este, însă, extrem de rară.

Tratament și Prevenire

La animale: Nu există un tratament antiviral specific. Se îndepărtează crustele și se aplică local soluții antiseptice (albastru de metilen, iod) și unguente cu antibiotice pentru a preveni infecțiile bacteriene. Prevenția se face prin vaccinarea efectivelor și izolarea strictă a animalelor bolnave.

La oameni: De cele mai multe ori este suficientă igiena locală și protejarea rănii cu un pansament. Dacă se suprapune o infecție bacteriană, medicul dermatolog poate prescrie unguente cu antibiotice. Spălarea corectă a mâinilor și folosirea mănușilor de cauciuc în grajduri elimină riscul de infectare

Utilizarea rețelelor sociale de către copii crește riscul apariției simptomelor de ADHD

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 02 Septembrie 2026; Accesări: 255

Copiii ale căror obiceiuri de utilizare a rețelelor sociale devin, de la un an la altul, tot mai problematice au prezentat, ulterior, mai multe simptome de ADHD (deficit de atenție și hiperactivitate), arată un studiu amplu publicat în JAMA, derulat pe parcursul a cinci ani.

Cercetătorii au studiat copii, cu vârsta inițială de 9–10 ani, timp de cinci ani. Utilizarea problematică a rețelelor sociale a fost evaluată anual, pe baza răspunsurilor copiilor înșiși, iar simptomele de ADHD au fost raportate de părinți.

Anii în care copiii au raportat o utilizare mai problematică decât media lor obișnuită au fost urmați de o creștere a simptomelor de ADHD raportate de părinți, în special în jurul vârstei de 14–16 ani. Asocierea a fost mai pronunțată în rândul băieților decât al fetelor.

Cercetătorii au analizat, în special, dacă variațiile de la an la an în utilizarea problematică — mai degrabă decât nivelul general al acesteia — prezic apariția ulterioară a simptomelor.

Prin utilizare problematică, cercetătorii înțeleg un tipar de folosire a rețelelor sociale marcat de pierderea controlului, preocuparea constantă față de platforme și continuarea utilizării în ciuda consecințelor negative asupra vieții cotidiene — spre deosebire de simpla petrecere a timpului pe rețele sociale.

Astfel, autorii studiului recomandă părinților și medicilor să acorde atenție nu doar timpului total petrecut pe rețelele sociale, ci și schimbărilor în tiparul de utilizare al copilului de la an la an, care ar putea semnala o nevoie de sprijin suplimentar sau de evaluare clinică.

Un studiu internațional a relevat informații surprinzătoare pentru sănătatea locuitorilor din orașe

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 25 August 2026; Accesări: 294

Astfel, locuitorii din apropierea pădurilor urbane bine îngrijite iau mai puține antidepresive.

Studiul, desfășurat pe mai bine de 129.000 de persoane urmărite timp de cinci ani, arată că accesul la păduri urbane bine întreținute este asociat cu un consum mai mic de antidepresive și de medicamente pentru anxietate, mai ales în comunitățile defavorizate.

Concret, persoanele care locuiau în cartiere urbane defavorizate, la cel mult 10 minute de mers pe jos de o pădure îmbunătățită (amenajată, cu poteci și zone de acces sigure), aveau cu 10% mai puține șanse să primească prescripție pentru antidepresive și cu 6% mai puține șanse să primească prescripție pentru medicamente anti-anxietate, comparativ cu persoane din zone similare, dar fără acces la spații verzi de calitate. Totodată, cercetătorii au observat o legătură pe termen mai lung între calitatea spațiilor verzi din apropierea locuinței și sănătatea mintală a comunității.

Concluzia cercetătorilor este că investițiile în spațiile verzi urbane ar trebui privite ca o măsură de sănătate publică, nu doar ca o intervenție de mediu sau urbanistică.

Pagina 23 din 24